Recunosc: sint unul din „discutabilii” care au plecat de la Vintu

Azi, Sorin Ovidiu Vintu a dat declaratii de presa. A opinat, ‘timatilor, ca cei care au plecat de la „Academia Catavencu” au „un nivel discutabil”. Si a adaugat ca se simte usurat, totusi, ca „discutabilii” au parasit revista.

Nu pot decit sa-i dau dreptate lui SOV: da, sintem „discutabili”; da, e o usurare (inclusiv pentru noi) ca am plecat de la „Catavencul” lui.

Asa ca, ‘timate fost patron, sa facem putina istorie recenta, deci sa dezgropam din cimitirul arheologic al trustului niscaiva vestigii. In toamna lui 2006, in vila matale de pe strada Paris, unde ne-ai invitat (pe toti cei din redactie) sa ne juri ca nu vei interveni in continutul editorial al revistei, te-am intrebat: „Cum vei reactiona cind vom scrie despre eventualele tale afaceri, altele decit presa?”. Mi-ai raspuns, ‘timate ex-patron, inconfundabil: „Eu nu am afaceri in Romania!”. In insolenta mea inconstienta, am insistat: „Dar poate o sa ai, deci problema ramine”. De data asta, ‘timate odata-patron, te-ai ratoit la mine: „Eu nu am afaceri in Romania!”. ‘Timate fost patron, recunosc: eram „discutabil” inca de pe atunci. Si nu te-am crezut. Iar tu ai vazut asta. Asa cum ai vazut in „Academia Catavencu” texte de investigatii despre Liviu Luca (il stii, baiatul ala cu alura de Hoffa de Ploiesti cu care nu ai nici o legatura, pentru ca nu ai afaceri in Romania), despre avocatul matale Mircea Andrei, senator PD-L acum (pe care sigur nici nu-l cunosti), despre un ministru al Agriculturii cu care o firma din Romania (deci nu a ta, am retinut – doar mi-ai spus de doua ori! – ca nu ai afaceri in tarisoara noastra) negocia niste contracte de milioane de euro sau, sa zicem, despre un mare constructor cu dosar la DNA care a sponsorizat Realitatea TV cu niste sute de mii de euro (bine, pe constructorul asta din urma s-ar putea sa-l cunosti, chit ca face afaceri in Romania – nu ca matale, ‘timate ex! – , macar pentru aia ca omul a dat bani la Realitatea TV).

‘Timate, ma predau: da, sint „discutabil”. Confirm: am „un nivel discutabil” de umor si detasare, daca nu am inteles ca trebuie sa execut zimbind comenzile. Dar, ‘timate, nu fi trist, doar ai toate motivele sa fii usurat, cum ziceai: a ramas acolo, la „Catavencul” matale, un sef complet nediscutabil (daca nu chiar indiscutabil), care – pentru cele 15.000 de euro incasate lunar (din bugetul pe care-l trageam noi in jos) – va scoate din revista cu cel putin 15% mai multe texte decit pina acum.